Uneori ma opresc din drumul meu si privesc cerul. Este senin si albastru. Tacut si profund, ca si tine. Nici urma de nori si ploaie. Imi plec privirea si iar te caut…in fiecare persoana ce-o intalnesc. Dar nu te regasesc decat seara in amintirile mele.
Oameni noi, locuri si mai noi….obiceiuri neintelese de mintea mea, gesturi pe care cu greu mi le insusesc, vorbe multe spuse intr-o limba ce mi se pare nu straina ci stranie, adunate toate intr-o viata care-mi zboara cu viteza luminii. Niciun punct de reper, nicio baza de comparatie nu mai am. Doar TU. In retina ochilor mei a ramas adanc inscrustata imaginea ta zambind, si la ea ma intorc seara de seara ca la “acasa”. Acolo, la veselia ta ma intorc zi de zi si-mi incarc bateriile epuizate in lupta cotidiana. Imi da forta si incredere chiar daca stiu ca esti departe de realitate, esti doar in visele mele.
Ieri am fost la plaja. Frumoasa si limpede marea invaluia cu tandrete malul. Valurile se spargeau de tarm si se transformau in spuma de sampanie….revarsandu-se pe plaja avida de sarutarile lor. Vocile straine ale oamenilor din jur ma alungau in trecut. Nu in ieri, nici in luna trecuta…ci cu ani in urma cand priveam amandoi marea cum se agita…in fata privirilor noastre. Si azi a ramas neatinsa imaginea ta innotand, si aidoma ei…ai plecat din viata mea. Ai sarit brusc de pe stancile tarmului, scrutand apele, si disparand privirilor mele….in alte valuri, scufundandu-te in adancuri nestiute …
Esti bine si ma bucur sa stiu ca inca zambetul tau poarta amprenta fericirii, de aceea rog soarele si stelele, luna si pasarile, ploaia si vantul, marea si mai ales oceanul….sa iti sarute ochii in zori de zi in semn de “buna dimineata” !
Publicat de loreley64
Publicat de loreley64
Publicat de loreley64 
sentiment de admiratie/dragoste, de respect si de increrede, fireste in egala masura! De aceea, partenerii trebuie sa invete cat mai repede ce este dureros si cum sa incheie pozitiv un conflict, daca vor sa aiba o relatie puternica, sanatoasa si de lunga durata.
starea materiala ne permite sa-i oferim un trai decent. Nu suntem obligatoriu casatorite cu cel ce ne-a “ajutat” in acest sens, desi ar fi de preferat ca decizia de-a aduce pe lume un copil sa fie a amandoura. Un copil are nevoie in egala masura si de mama si de tata, pentru a deveni un adult sanatos si apt pentru a rezista acestei jungle numita viata.
aluneca pe trupul ei si se simtea dorita si frumoasa. Se oglindea in ochii tai caprui si se infiora toata. Se hranea cu cuvintele tale si era mereu infometata. Te adora in gand si soapte si se temea sa nu se trezeasca din vis. Nu stia ca nu face parte din orizontul tau, ca privirea ta trece prin ea si fara sa o sesizeze …o ignora. Ca o fantoma ce era, incerca sa iti atraga atentia mai mult. Striga, iti facea semn disperata ca exista…si pret de o secunda devenea vizibila. O priveai atent si te scuzai pentru neatentie. Iar ea credea fiecare cuvant de-al tau si stergea cu buretele urmele lacrimilor curse. Dar peste un timp…devenea din nou invizibila. Ca-ntr-un blestem, soarta o aducea in aceeasi ipostaza….aproape ca nici nu stiu cum reusea sa devina fantoma. Dar era. O fantoma care avea nevoie de iubire, de dragostea ta, de mangaierea ta….o fantoma care te iubea si te asezase pe un piedestal. Te scosese din randul barbatilor si devenisei perfect. Stia ca nu esti, dar credea ca iubirea ei te va sfinti. Gandea frumos si spera ca lumea e dreapta, ca viata este justa, ca oamenii nu au uitat sa iubeasca, ca are si ea dreptul sa fie iubita.